{"id":257,"date":"2018-12-01T12:15:56","date_gmt":"2018-12-01T12:15:56","guid":{"rendered":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/?p=257"},"modified":"2018-12-03T12:34:52","modified_gmt":"2018-12-03T12:34:52","slug":"cardinalul-iuliu-hossu-vestitorul-marii-uniri-de-la-1918","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/2018\/12\/01\/cardinalul-iuliu-hossu-vestitorul-marii-uniri-de-la-1918\/","title":{"rendered":"Cardinalul Iuliu Hossu – vestitorul Marii Uniri de la 1918"},"content":{"rendered":"

Cardinalul Iuliu Hossu<\/h1>\n
\n

A fost una dintre figurile cele mai complexe dintre ierarhii Bisericii Rom\u00e2ne Unite. Un uria\u015f predestinat pentru lucruri mari. Martir al Bisericii \u015fi erou na\u0163ional, s-a n\u0103scut la 30 ianuarie 1885, \u00een comuna Mila\u015f, azi \u00een jude\u0163ul Bistri\u0163a-N\u0103s\u0103ud, al treilea din cei \u015fase b\u0103ie\u0163i ai preotului Ioan Hossu \u015fi ai so\u0163iei sale Victoria n\u0103scut\u0103 M\u0103riu\u0163iu. At\u00e2t dup\u0103 tat\u0103, c\u00e2t \u015fi dup\u0103 mam\u0103, provine din vechi familii cu tradi\u0163ie \u00een via\u0163a Transilvaniei. Doi dintre str\u0103buni au fost voievozi \u00een \u0162ara Chioarului \u00eenc\u0103 la 1525, Petru \u015fi Toma Hossu, primul sting\u00e2ndu-se \u00een lupta de la Moh\u00e1cs contra otomanilor, la 1526. Mama, \u00een plan \u00eendep\u0103rtat, provine din acela\u015fi neam al Hosse\u015ftilor; bunica episcopului, Adolfina Hossu, fiica protopopului districtual \u015etefan Hossu din Indol, azi Deleni, jude\u0163ul Cluj, s-a c\u0103s\u0103torit cu Simion M\u0103riu\u0163iu (Mauri\u0163iu), tribun \u00een Revolu\u0163ia din 1848\/49 \u00een Legiunea XIII-a de glota\u015fi de pe C\u00e2mpie, condus\u0103 de prefectul lui Avram Iancu, Nicolae Vl\u0103du\u0163iu, preot unit \u00een Bogata, jude\u0163ul Mure\u015f.<\/p>\n

Studiile primare le-a urmat \u00een localitatea natal\u0103, \u00eentre anii 1892-1896, primele trei clase gimnaziale la Reghin cu limba de predare german\u0103, \u00eentre anii 1896-1899, clasa a IV-a la Gimnaziul romano-catolic maghiar din T\u00e2rgu-Mure\u015f, iar ultimele clase liceale, V-VIII (azi IX-XII), la gimnaziul superior greco-catolic din Blaj. Aici a fost coleg de clas\u0103 cu viitorul profesor universitar, medicul dr. Iuliu Ha\u0163ieganu, ambii elevi excep\u0163ionali la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103. \u00cen 1904 a promovat examenul de maturitate, a fost primit \u00een clerul t\u00e2n\u0103r al eparhiei Lugojului \u2013 de c\u0103tre Episcopul Vasile Hossu \u2013 \u015fi a fost trimis la Roma, ca student la Institutul \u201eDe Propaganda Fide\u201d, care-i p\u0103streaz\u0103 numele \u00een calitate de \u201eEX PRIMO PREFETTO\u201d. \u00cen 1910 a fost promovat doctor \u00een Sf\u00e2nta Teologie. \u00cen 27 martie 1910, ultimul an de studii, a fost hirotonit preot, \u00een Roma, de c\u0103tre episcopul Vasile Hossu al Lugojului. Revenit la Lugoj a fost integrat \u00een oficiul diecezan ca protocolist, arhivar \u015fi bibliotecar, apoi avansat vice-notar consistorial \u015fi secretar episcopesc. \u00cen 1912 a fost promovat director de cancelarie de c\u0103tre noul episcop al Lugojului, Valeriu Traian Fren\u0163iu. \u00cen 1913 este numit profesor titular la catedra de Studii biblice la Academia de Teologie nou \u00eenfiin\u0163at\u0103 la Lugoj. \u00cen 1914 face o c\u0103l\u0103torie de studii \u00een Germania \u015fi Fran\u0163a \u015fi particip\u0103 ca delegat, la Congresul Euharistic interna\u0163ional de la Lourdes. \u00cen timpul c\u0103l\u0103toriei \u00eel surprinde izbucnirea primului r\u0103zboi mondial. \u00centors la Lugoj este mobilizat \u015fi repartizat ca preot militar pentru pastora\u0163ia r\u0103ni\u0163ilor, cu deosebire rom\u00e2ni, din spitalele militare ale Austriei, Boemiei \u015fi Moraviei. Tuturor r\u0103ni\u0163ilor le exprim\u0103 n\u0103dejdea \u00een biruin\u0163\u0103: \u201eDreptatea va \u00eenvinge\u201d!<\/p>\n

Episcop de Gherla (1917-1930).<\/b>\u00a0La 3 martie 1917, prin decret imperial a fost numit episcop al Gherlei, \u00een scaunul eparhial r\u0103mas vacant prin moartea Episcopului Vasile Hossu. \u00cen 21 noiembrie-4 decembrie 1917 este hirotonit episcop \u00een catedrala din Blaj, prin punerea m\u00e2inilor mitropolitului Victor Mihali de Ap\u015fa, asistat de Demetriu Radu, episcopul Oradei \u015fi Valeriu Traian Fren\u0163iu, episcopul Lugojului. La 15 decembrie preia oficiul eparhial, iar la 16 decembrie 1917 are loc instalarea festiv\u0103 \u00een catedrala din Gherla.<\/p>\n

La 1 Decembrie 1918, t\u00e2n\u0103rul episcop particip\u0103 la Marea Adunare Na\u0163ional\u0103 de la Alba Iulia, vorbe\u015fte Adun\u0103rii \u015fi cite\u015fte \u201eDeclara\u0163ia Unirii\u201d, amintind de \u201eBiruin\u0163a drept\u0103\u0163ii\u201d. La 3 decembrie 1918, \u00eempreun\u0103 cu Miron Cristea, episcopul ortodox al Caransebe\u015fului, Alexandru Vaida-Voievod \u015fi Vasile Goldi\u015f prezint\u0103, la Bucure\u015fti, Regelui Ferdinand I \u015fi Guvernului Rom\u00e2niei, hot\u0103r\u00eerea de unire a Transilvaniei cu \u0162ara Mam\u0103.<\/p>\n

\u00centre 14 iunie 1920 \u2013 5 octombrie 1926 face vizita\u0163ii canonice \u00een 746 de comunit\u0103\u0163i ecleziastice, parohii \u015fi filii, de unde \u015fi apelativul de \u201eepiscop al vizita\u0163iilor canonice\u201d.<\/p>\n

\u00cen calitate de senator de drept particip\u0103 \u015fi ia cuv\u00e2ntul \u00een toate problemele care privesc Biserica, \u015fcoala, rela\u0163iile Bisericii cu statul, Concordatul cu Sf\u00e2ntul Scaun Apostolic etc.<\/p>\n

Episcop de Cluj-Gherla (1930-1970).<\/b>\u00a0La 5 iunie 1930, prin bula Papei Pius al XI-lea Solemni Convertione se prevede rearondarea Provinciei Mitropolitane \u015fi \u00eenfiin\u0163area Episcopiei Maramure\u015fului cu re\u015fedin\u0163a la Baia Mare. Episcopia de Gherla sufer\u0103 \u015fi ea o rearondare, o parte din parohiile sale fiind transferate la eparhia Oradea \u015fi la nou \u00eenfiin\u0163ata eparhie a Maramure\u015fului, primind \u00een schimb alte parohii de la Arhidieceza de Alba Iulia \u015fi F\u0103g\u0103ra\u015f, \u00eentre care \u015fi cele din ora\u015ful Cluj, acest ora\u015f devenind noua re\u015fedin\u0163\u0103 episcopal\u0103, eparhia devenind de Cluj-Gherla, cu catedrala eparhial\u0103 biserica Minori\u0163ilor \u201eSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d, ajuns\u0103 \u00een proprietatea Bisericii Rom\u00e2ne Unite prin dona\u0163ia pontifical\u0103 din 1924, cea din Gherla r\u0103m\u00e2n\u00e2nd co-catedral\u0103 eparhial\u0103. \u00centre ctitoriile episcopului Iuliu Hossu, enumer\u00e2nd doar pe cele mai importante, nu pot r\u0103m\u00e2ne neamintite: Casa Popenilor din Gherla, cump\u0103rat\u0103 \u00een anul 1930 pentre Academia teologic\u0103 pe care, dup\u0103 numai un an, o las\u0103 \u015ecolii Normale de fete, Academia mut\u00e2ndu-se la Cluj, \u00eencep\u00e2nd cu anul universitar 1931-1932; la Cluj a cump\u0103rat, pentru re\u015fedin\u0163a episcopal\u0103, palatul din Calea Mo\u0163ilor nr. 26 de la familia Vesselenyi, apoi palatul Farmaci\u015ftilor din Calea Mo\u0163ilor nr. 24, \u00een vecin\u0103tatea nemijlocit\u0103 cu re\u015fedin\u0163a, \u00een care a a\u015fezat internatul de b\u0103ie\u0163i, a construit impun\u0103torul local al Academiei de Teologie din str. I. C. Br\u0103tianu nr.15 \u00een care, pe l\u00e2ng\u0103 Academia teologic\u0103, a a\u015fezat \u00een 1945 \u015fi Liceul de b\u0103ie\u0163i rom\u00e2n unit \u201eInochentie Micu Clain\u201d. A adaptat catedrala \u201eSchimbarea la Fa\u0163\u0103\u201d ritului bizantin prin dotarea cu un iconostas, o adev\u0103rat\u0103 oper\u0103 de art\u0103.<\/p>\n

\u00centre 1930-1940 a continuat, \u00een acela\u015fi ritm sus\u0163inut, vizita\u0163iile canonice, \u00eendeosebi \u00een parohiile anexate eparhiei prin arondarea din 1930. La 30 august 1940 devine conduc\u0103torul rom\u00e2nilor din Transilvania de Nord, r\u0103pi\u0163i prin diktatul de la Viena, singurul rom\u00e2n \u00een Casa Magna\u0163ilor. De multe ori a fost victima \u015fovinismului maghiar horthyst. De dou\u0103 ori au atentat la via\u0163a lui. \u00cen timpul celui de-al doilea r\u0103zboi mondial a vizitat r\u0103ni\u0163ii din spitalele militare \u015fi pe rom\u00e2nii din lag\u0103rele de munc\u0103 for\u0163at\u0103 de pe \u00eentinsul Ungariei, f\u0103c\u00e2ndu-le slujbe religioase \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015findu-i at\u00e2t cu ajutoare c\u00e2t \u015fi cu m\u00e2ng\u00e2ieri suflete\u015fti. A cercetat pe evreii din ghetouri \u015fi a participat la salvarea mai multora dintre ei de la deportare.<\/p>\n

\u00cen 29 august 1941 a fost numit Administrator Apostolic al eparhiei Oradea, \u00een lipsa episcopului titular Valeriu Traian Fren\u0163iu, neadmis de horty\u015fti s\u0103 revin\u0103 de la Beiu\u015f la Oradea. La Oradea l-a avut ca auxiliar pe Episcopul Ioan Suciu.<\/p>\n

Pe tot timpul activit\u0103\u0163ii sale arhip\u0103store\u015fti, Episcopul Iuliu Hossu n-a sc\u0103pat din vedere principala misiune a episcopatului, via\u0163a spiritual\u0103 din eparhie, pe care a \u00eendrumat-o cu competen\u0163\u0103, purt\u00e2nd o deosebit\u0103 grij\u0103 at\u00e2t clerului c\u00e2t \u015fi credincio\u015filor. La fel, avea mereu la suflet formarea clerului t\u00e2n\u0103r, pe care-l supraveghea de aproape, asist\u00e2nd la toate sesiunile de examene la studiile principale. Clerul de mir, inclusiv cel gremial, era convocat periodic, pe serii, vara, la exerci\u0163ii spirituale de c\u00e2te o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, episcopul fiind prezent la toate seriile. Pentru credincio\u015fi erau organizate misiunile sfinte, la care conduc\u0103torul era \u00eentotdeauna unul dintre preo\u0163ii cei mai buni predicatori, fie din centrul eparhial fie din afara lui, ace\u015ftia fiind organiza\u0163i \u00een Reuniunea diecezan\u0103 de misiuni sfinte. Vizita\u0163iile canonice ale episcopului, \u00eempreunate de multe ori cu sfin\u0163iri de biserici sau cu hirotoniri de preo\u0163i, care au cuprins toat\u0103 eparhia de la un cap la altul, erau de asemenea adev\u0103rate perelinaje de \u00een\u0103l\u0163are sufleteasc\u0103, a\u015fa cum erau \u015fi cele anuale de la m\u0103n\u0103stirile din diecez\u0103, Nicula, Str\u00e2mbu, Fize\u015f, Lup\u015fa etc., la care pelerinii erau prezen\u0163i cu zecile sau chiar cu sutele de mii.<\/p>\n

Toate acestea au fost stopate \u00een toamna anului 1948, prin integrarea Bisericii Rom\u00e2ne Unite \u00een Ortodoxie, din dispozi\u0163ia Moscovei staliniste, de c\u0103tre Partidul comunist rom\u00e2n, guvernul ateu al lui Petru Groza \u015fi ierarhia Bisericii ortodoxe rom\u00e2ne. Memoriile episcopatului catolic din Rom\u00e2nia n-au mai ajutat la nimic. N-au fost \u00eenvrednicite de r\u0103spuns. Episcopul Iuliu Hossu a emis la 1 octombrie 1948 decretul de excomunicare a celor 36 de preo\u0163i care, sub presiunea organelor politice, au adus hot\u0103r\u00eerea de la Cluj, de \u201erevenire\u201d la Ortodoxie. La 8 noiembrie 1948, a fost ultimul episcop greco-catolic depus prin decret guvernamental, dup\u0103 ce a f\u0103cut ultima \u00eencercare \u015fi a prezentat STATUTUL BISERICII CATOLICE DIN ROM\u00c2NIA, \u00eempreun\u0103 cu Episcopul romano-catolic Marton Aron. A fost arestat \u00een noaptea de 27-28 octombrie \u00een Bucure\u015fti la locuin\u0163a fratelui s\u0103u, dr. Traian Hossu \u015fi dus la Dragoslavele \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i ierarhi \u015fi membri ai clerului superior al Bisericii Rom\u00e2ne Unite. A\u015fa a \u00eenceput Calvarul. De acolo, \u00eentre 27 februarie 1949 \u2013 24 mai 1950 \u00een lag\u0103rul de la M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani \u015fi apoi la penitenciarul din Sighetu Marma\u0163iei p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie 1955 c\u00e2nd, Iuliu Hossu, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u0163i doi episcopi supravie\u0163uitori dintre episcopii titulari, Ioan B\u0103lan \u015fi Alexandru Rusu, au fost a\u015feza\u0163i la m\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u015f \u015fi de acolo la Ciorog\u00e2rla, de unde la 12 august 1956, dup\u0103 ce s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit liturghia din fa\u0163a bisericii Piari\u015ftilor din Cluj, cei trei episcopi au fost dispersa\u0163i, Iuliu Hossu fiind fixat cu Domiciliul Obligatoriu la M\u0103n\u0103stirea C\u0103ld\u0103ru\u015fani. \u00cen martie 1969, Giuseppe Cheli, trimisul special al Papei Paul VI, i-a adus vestea c\u0103 a fost promovat CARDINAL (in pectore, p\u0103strat\u0103 numirea secret\u0103 \u00een inima papei) al Bisericii catolice. Invitat s\u0103 plece la Roma, a refuzat socotind c\u0103 autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne nu-i vor mai permite re\u00eentoarcerea.<\/p>\n

La 28 mai 1970 a \u00eencetat din via\u0163\u0103 \u00een spitalul \u201eColentina\u201d din Bucure\u015fti, av\u00e2nd la c\u0103p\u0103t\u00e2i pe actualul mitropolit \u015fi cardinal al Bisericii Rom\u00e2ne Unite, Alexandru Todea. Avea 85 de ani. \u00cenhumarea a fost fixat\u0103 de autorit\u0103\u0163i pentru a doua zi, 29 mai, pentru a nu se aduna prea mult\u0103 lume. A fost a\u015fezat provizoriu \u00eentr-un morm\u00eent al familiei \u0162urcanu, \u00een cimitirul Belu catolic. Slujba prohodului a fost s\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103 de un singur preot, pr. Zudor de la B\u0103r\u0103\u0163ie. La 5 martie 1973, Papa Paul VI a f\u0103cut public numele cardinalului p\u0103strat \u00een inima sa (in pectore), episcopul rom\u00e2n unit de Cluj-Gherla, dr. Iuliu Hossu. La 7 decembrie 1982, osemintele episcopului au fost exhumate \u015fi a\u015fezate \u00eentr-alt morm\u00e2nt, \u00een acela\u015fi cimitir. Lumea a \u00eenceput s\u0103 fac\u0103 pelerinaj la morm\u00e2ntul lui, m\u0103rturie fiind lum\u00e2n\u0103rile \u015fi florile ce-i acoper\u0103 mereu morm\u00e2ntul.<\/p>\n

Iuliu Hossu este \u00eent\u00eeiul cardinal rom\u00e2n unit.<\/p>\n

* * *<\/p>\n

Informa\u0163ii preluate din cartea \u201eCatolicism \u015fi Ortodoxie Rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 scurt istoric al Bisericii Rom\u00e2ne Unite\u201d, a Ierom. Silvestru Augustin Prundu\u015f \u015fi a Pr. Clemente Pl\u0103ianu, ap\u0103rut\u0103 la Casa de Editur\u0103 Via\u0163a Cre\u015ftin\u0103, Cluj-Napoca, 1994.<\/em><\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cardinalul Iuliu Hossu A fost una dintre figurile cele mai complexe dintre ierarhii Bisericii Rom\u00e2ne Unite. Un uria\u015f predestinat pentru lucruri mari. Martir al Bisericii…<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":259,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257"}],"collection":[{"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=257"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":258,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/257\/revisions\/258"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media\/259"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=257"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=257"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/greco-catolic-brasov.ro\/wp\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=257"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}